Mi-a crescut tensiunea şi m-am enervat când am citit zilele trecute un interviu în Adevărul cu un aşa zis activist full-time, un băiat de 29 ani de la mitici, din Bucureşti, pe numele său Alexandru Alexe, care participă la absolut toate protestele existente. Indiferent ce fel de manisfestaţie e, băiatul ăsta e acolo, căci altă ocupaţie nu are. Nu are un loc de muncă, nu are griji, nu are probleme, nu are niciun statut, e întreţinut la 29 de ani de mă-sa şi de tacsu, însă el dă lecţii de activism pe Youtube şi cum ar trebui să fie condusă ţara asta. Ironia sorţii, un mucos care nu e în stare să se conducă pe el însuşi şi să-şi creeze un viitor dă lecţii despre cum să fie condusă o ţară. Are alergie la oamenii politici, urăşte capitalismul, anarhismul şi socialismul şi ar vrea ca oamenii să voteze legile nu parlamentarii. Practic, desi el zice că urăşte anarhismul, gândurile şi ideile sale sunt cam anarhice.
Dar să spicuim puţin din interviul său şi să analizăm.
„Am fost dintotdeauna un băiat foarte sărac, am mers cu pantaloni rupţi în fund şi cu adidaşi dezlipiţi aproape toată viaţa mea. Nu fac un motiv de laudă, dimpotrivă, am încercat să schimb asta, dar fără să-mi încalc principiile morale. Într-o societate în care compromisul este calea către o stabilitate financiară, eu n-am reuşit s-o ating. Nu mă complac, dar acum sunt obligat să fac nişte sacrificii pentru că sunt implicat în ce sunt implicat”.
Ai fost sărac dintotdeauna, dar ce ai făcut mai exact ca să schimbi situaţia asta, mucosule care eşti mucos? Şi eu am fost şi sunt sărac în continuare, dar mă zbat zilnic să schimb situaţia asta. Muncesc de-mi sar capacele zilnic, 8 ore pe zi, plătesc facturi, taxe, impozite şi încerc să fac tot posibilul să-mi mai rămână şi ceva ca să mă bucur şi eu de viaţă, de o ieşeală într-un club, de o bere cu prietenii sau să-mi cumpăr ceva ce-mi doresc. Eu am tot dreptul să fiu nemulţumit pe hoţii şi bagabonţii ăia la costum din Parlament, că eu, şi ăştia ca mine care muncim, simţim pe propria noastră piele şi le suportăm deciziile aberante, legile cretine şi scumpirile, nicidecum un mucos şi un pierde-vară ca acest Alexe Alexandru care vrea să schimbe România pe banii părinţilor.
La 29 de ani încă să stai pe banii părinţilor, fără să ai un loc de muncă stabil, mi se pare inacceptabil şi JENANT. Du-te şi munceşte, vere, pe 800 lei, pe oricât, dar măcar fă ceva acolo, produ ceva şi apoi vino şi spune-ne cât de mult îi urăşti pe politicieni. Când te vor arde la buzunar scumpirile şi taxele, pe tine, nu pe părinţii tăi, atunci vei fi îndreptăţit să-i urăşti pe aceşti penali în costum (majoritatea îs cercetaţi penal pentru acte de corupţie).
Nu credeam că există asemenea activişti din ăştia şi de fiecare dată când auzeam pe cineva zicând că ăştia care protestează sunt nişte oameni fără statut şi care stau pe banii părinţilor, ziceam că-s minciuni menite să discrediteze manifestaţiile anti-guvernamentale. Acum m-am convins cum gândeşte un activist din ăsta de carton.
PS: Şi eu urăsc politicienii, am fost şi voi fi în continuare un opozant al RMGC-ului şi Chevron şi al tuturor companiilor străine care vin să distrugă patrimoniul ţării şi să ne jecmănească, dar de asemenea activişti ca acest Alexe nu vreau să aud. Nu de papagali din ăştia are nevoie România pentru a fi schimbată.
8 Comments
Sergiu
Un fel de drept la replica de pe profilul de Facebook al „impricinatului” . Poate ca merita citit:
Referitor la unele comentarii la articolul din Adevarul de ieri:
Cine zice ca nu am muncit pana la 29 de ani sau nu m-am spetit la fel ca multi altii? Articolul este tendentios in mod evident, scoate frazele din context si nu este nicidecum conform cu discutia avuta cu reporterul. Nu mai bateti campii! Am muncit toata viata ca un sclav, pe salarii mizere sau bunicele, cu sefi okay sau dictatori, zeci de ore in sir sau cateva pe zi.
Daca acum nu o duc stralucit din punct de vedere financiar nu mi se datoreaza, caci Dumnezeu mi-e martor cat am incercat sa gasesc de munca intr-o tara in care somajul sare prin acoperis. Sunteti plini de venin si judecati atat de superficial valorile umane.
Nu vedeti decat pe „unul cu ciomagul”, cand ciomagul ala era efectiv un STEAG si nu l-am folosit impotriva jandarmilor dupa cum debitau niste idioti mai sus.
Nu vedeti decat un pierde-vara in loc sa vedeti un tanar care este constient ca este capabil dar se gaseste blocat intr-un sistem care nu-l accepta decat daca se supune la perversiuni sociale.
Nu pricepeti ca in tara asta sunt sute de mii de oameni (multi dintre ei tineri) in fix aceeasi situatie cu a mea si nu ei sunt cei de condamnat pt acest fapt ci politicienii carora nu le pasa de problema locurilor de munca ci de contracte frauduloase.
Nu vedeti decat pe unul care se afla in treaba in loc sa vedeti pe unul care a realizat ca daca lui ii este bine, asta nu-l incanta deloc, deoarece altora le va fi in continuare rau. Sunt unul care vrea sa fie bine si pt altii (inclusiv lui). Am descoperit empatia fata de ceilalti romani. Daca stateam cu mainile in san si imi vedeam de ale mele, daca aveam masina si casa, daca mergeam in vacante in Grecia, si tu erai sarac lipit pamantului, era mai bine?
Te-ai fi bucurat pt mine oare? Daca stai deoparte cand tara e in decadere, nimic nu se va schimba in bine de la sine. GARANTAT.
Asadar eu am ales SA FAC CEVA in privinta asta, sa lupt, sa incerc. Mai rau decat daca stateam pe tusa nu poate sa fie. Mult-putin, bine-prost eu incerc sa schimb ceva in tarisoara asta si pt astia de comenteaza aici, cu sau fara voia lor.
Sanchi
Vasîle stai jos, nota 2!
Vasile Manu
@Sergiu: Mersi de informare. Am citit dreptul lui la replică. Văd că el se crede o victimă aici şi nu realizează că a o freca aiurea la aproape 30 de ani pe banii părinţilor, fără să aibă un statut şi un viitor, e de-a dreptul ruşinos, lucru care mi se pare trist.
Dacă ne-am lamenta cu toţii ca viaţa e grea, că salariile-s mici şi am sta toţi să o frecăm la rece pe ajutoare sociale şi banii bunicilor şi ai părinţilor n-am ajunge bine. Văd că băiatul e de o ipocrizie ieşită din comun. Auzi, el încearcă să schimbe ceva în ţărişoara asta. E uşor să vorbeşti şi să încerci să schimbi ceva când ai totul pus pe masă, fără să ai grija banilor şi a zilei de mâine.
Eu l-aş fi respectat şi stimat mai mult dacă era un tip realizat, cu un loc de muncă şi producea ceva în ţara asta.
Vasile Manu
@Sanchi: Mulţam fain. Dumnezo-ţi ajute şi an nou fericit. Sper că n-o să începi să mă acuzi că-s vândut Goldului şi alte aberaţii din astea. Ştii poziţia mea faţa de proiectul minier, însă nu are nicio legătură cu subiectul articolului.
radu.t
vasile, vasile, faci articol dupa un alt articol dintr-un ziar si mai faci pe jurnalistul… cum nu pui tu urechea si la vocea omului, vasile…
apropo, stii, vorba aia a lui Ion Heliade Radulescu – „scrieti, baieti, numai scrieti”…? era intr-un alt contex. dar ma indoiesc ca stii despre ce vorbesc
Vasile Manu
@radu.t: nici tu n-ai înţeles nimic din ce am scris. let’s move on.
radu.t
am inteles perfect. esti de parere ca daca el nu are loc de munca (sa zicem ca a terminat o facultate de filozofie si mna… alternativa la a pune 8 ore marfa la raft nu-i convine cand el totusi are o facultate terminata) nu e indreptatit sa protesteze impotriva lucrurilor ce se petrec in Romania. am inteles sau nu ce vroiai sa spui?
„Eu am tot dreptul să fiu nemulţumit pe hoţii şi bagabonţii ăia la costum din Parlament, că eu, şi ăştia ca mine care muncim, simţim pe propria noastră piele şi le suportăm deciziile aberante”. teoretic, din fraza de dinainte, deduc ca eu sunt ca tine. si eu am tot dreptul sa comentez.
facand paralele:
– tu n-ai dreptul sa vorbesti despre femei (n-ai prietena), eu am tot dreptul sa vorbesc ca eu, si astia ca mine care au prietene…
– tu n-ai dreptul sa vorbesti despre carti (oricum nu vorbesti, ca n-ai subiect – exceptant intr-un articol in care te laudai cat de mult citesti). eu am tot dreptul, ca eu si astia ca mine, care mai deschid o carte…
– eu n-am dreptul sa comentez, pentru ca nu am blog. tu ai tot dreptul, ca tu si astia ca tine care au blog…
continuam…?
hai sa-ti mai fac o comparatie, ca poate intelegi si tu ceva, pana la urma: daca cei care nu au loc de munca nu au dreptul de a protesta (ai scris chiar tu lucrul asta), inseamna ca odata cu cresterea somajului ar trebui sa scada numarul de proteste – doar creste numarul de oameni fora locuri de munca, deci fara drept de proteste. la extrema cealalta, cand somajul va fi 0, protestele ar trebui sa atinga maximul – toata lumea are loc de munca, deci libertate la protest.
punKreas
Badumtss :D