Nu am mai avut o vacanţă în străinătate şi un concediu extern de când am făcut Turcia de două ori când am fost mic, deci trecu ceva apă pe Someş de atunci, ca să zic aşa. Motivele pentru care nu mi-am putut permite un concediu sunt mai multe, de natură personală ce nu are rost să le aduc acum în discuţie.
Dar mă roade de mor să plec la anul într-o vacanta Grecia, Austria, Germania, Spania sau Olanda, ţări pe care mi-aş dori să le vizitez. Şi pentru că merit după atâta muncă depusă în ultimii ani să mă relaxez şi eu, voi face tot posibilul să îmi fac singur acest cadou. Am nevoie de o schimbare în viaţa mea, am nevoie să schimb climatul, să schimb ţara, să schimb aerul românesc cu cel străin.
Vreau să mă detaşez pentru o săptămână, poate chiar două de tot ce ţine de România, să uit de probleme şi de griji, de nebunia cotidiană şi de alte chestiuni din draga noastră ţărişoară, să mă îmbarc într-un avion cu o altă destinaţie şi să descopăr şi alte culturi, alţi oameni, alt popor. Şi nu de puţine ori am ajuns la concluzia că am nevoie de o vacanţă, de o perioadă de respiro în care să nu mă gândesc la nimic altceva şi să mă relaxez.
Însă cel mai mult am nevoie de un timp pe care să-l aloc doar pentru mine. Mi-am folosit energia destul pentru alţii, pentru alte treburi personale şi e timpul ca acest lucru să se schimbe, e timpul să investesc mai mult în mine şi în fericirea mea. Timp, bani şi energie! E timpul să investesc în micile mele bucurii ale vieţii, pe care le-am trecut în plan secund în ultimii ani. Una dintre aceste bucurii reprezintă călătoriile. De mic mi-a plăcut să vizitez şi să călătoresc, iar acest lucru cred că se datorează taberelor şcolare şi excursiilor făcute când eram mic, care mi-au deschis acest apetit pentru călătorie. Imi aduc aminte cu placere de perioada copilariei, cand obisnuiam sa merg in cate o tabara in fiecare vacanta de vara, cand faceam excursii cu clasa in generala si ma bucur si ii multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa merg in toate cate s-au organizat pentru ca amintirile si fotografiile cu care am ramas dupa acea perioada sunt de nepretuit. De fiecare data cand urma sa merg intr-o excursie, ma cuprindea un val de emotii. Asteptam cu nerabdare ziua sa ne suim in autocar si sa plecam, intram in fibrilatii pana-n ziua Z, iar odata ce am pornit cu autocarul ma uitam fascinat pe geam la locurile prin care treceam si la oamenii pe care ii intalneam pe marginea drumului. Am o placere nevinovata de a descoperi locuri noi si de a-mi imbogati cultura generala.
Una din marile mele dorinte, un punct important de bifat pe to do list-ul personal este sa vizitez orasul Dortmund, din motive fotbalistice evident, eu fiind, dupa cum bine probabil stiti, un mare, dar mare, mare fan al vicecampioanei Europei in sezonul 2012-2013, Borussia Dortmund, a carui templu vreau sa-l vad cu ochii mei, Westfallenstadium, sau Signal Iduna Park dupa cum e cunoscut. Am citit multe despre orasul Dortmund, am văzut multe fotografii online, webcam-uri live si sper ca la anul prima calatorie dupa o pauza lunga sa fie in Dortmund.