Ma asez pe prosop pentru a-mi trage sufletul dupa cateva ture extenuante de bazin. Imi deschid o bere rece si imi aduc aminte ca imi luasem si un pachet de biscuiti Biskrem, probabil cei mai buni biscuiti din lume. Deschid pachetul si incep sa savurez cu patos fiecare bucatica. Imi ploua in gura numai cand ma gandesc la un pachet de Biskrem.

Si, in timp ce sedeam eu in bataia soarelui, se apropie de mine o domnisorica satena, cu un decolteu impresionant, genul care ar face invidioasa orice diva de Dorobanti. Apoi, cu o voce suava, incepe sa intre in vorba cu mine:

– Scuza-ma ca te deranjez…
– Nu e niciun deranj, zic eu dandu-mi ceapica la o parte ca un adevarat gentleman ce sunt. Cu ce te pot ajuta?
– Tu esti Vasile Manu?
– Da, deja ma gandeam la ce-i mai rau. Ce-am mai facut? :)) Ma gandeam ca vreun hater… pardon sobolan de tastatura si-a trimis femeia la inaintare sa ma surprinda :))
– Te-am recunoscut din clipul cu cererea de pe Youtube, foarte tare clipul. Intamplator, ti-am descoperit si blogul, imi place foarte mult cum scrii…
– Multumesc. Ma simt magulit, nu mi se intampla prea des sa fiu recunoscut in public :))
– Esti un dragut… mi-as face si eu blog, dar habar nu am de unde sa incep, cred ca e foarte tare sa ai blog, sincer…
– Nu e mare lucru, subiecte gasesti destule si sa-ti faci blog nu-ti ia mai mult de 5 minute. Si in plus e si gratis :)
– Nu prea le am cu tehnica…
– Te ajut eu daca vrei. Te servesc cu un biscuite? (Din nou, ca un adevarat gentleman ce sunt am servit-o. Mi s-a parut nasol sa mananc in fata ei :D)
– Multumesc, hai ca iti iau unul, biscuitii astia sunt preferatii mei.
– Avem un lucru in comun.

Iar aici am lovit decisiv, nu am mai stat pe ganduri.

– Daca imi dai numarul de telefon poti sa iei tot pachetul… si poate ne vedem undeva la o limonada sa-ti explic cum e cu blogurile :)
– :)) Ce propunere interesanta.

Am ras amandoi, am facut schimb de numere de telefon, ea s-a intors la prietenele ei, eu am mai mers sa dau o tura de bazin.

Avantajul de a veni singur la strand. Si de a fi celebru :D

Dragi tovarasi care ati avut altceva mai bun de facut duminica si n-ati vrut sa veniti cu mine la bazin, bine ca n-ati venit :)))

PS: Multumesc, Cristina ca mi-ai dat un subiect de blog. Dupa cum ti-am zis, subiecte de scris gasesti peste tot, vointa iti trebuie sa te apuci de treaba. Te pup.

10 comentarii la „La bazin”
  1. Uite, am să îmi calc pe inimă şi-am să îţi fac o mărturisire: eu am păţit astfel de episoade de recunoaştere de mai multe ori, însă, spre deosebire de tine, am avut senzaţia că tipii chiar se sperie de „cât de celebră sunt”. Am un album întreg de replici înspţite de mutrele de rigoare când mi-au spus, pe rând şi pe-ndelete: „Dar eu cunosc numele ăsta!”, „Tu ai idee ce cunoscută eşti?”, „Tu eşti Alexandra Bohan? Nu pot să cred…”, „Ştii câtă lume te ştie?” etc. etc.
    Deci, consideră-te norocos. :))

  2. Pai tu ai inteles ca io am mancat biscuiti cu bere. DOAR ATAT ai priceput. Cum dracu sa mananc biscuti cu bere, vere? Te-ai gandit ca poate am baut berea si apoi am mancat? :))

    Si Oreu is buni, nu pot sa zic nu, dar nu se compara cu biskremul.

  3. ce tare, mi-a placut :P

    si mie imi plac biscuitii biskrem, sunt buni cu lapte mai ales :))

  4. Cand nu am cu cine, da, ma duc. Ce-i asa mare branza? Unii sunt ocupati, alti n-au chef. Daca astept dupa fiecare pana le vine cheful nu ajung nicaieri si stau numai in casa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cum stai cu matematica? Protectie impotriva robotilor si spammerilor! * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.