Acum câteva zile, în timp ce stăteam în stația de autobuz așteptându-mi „caleașca” să mă ducă în zona centrală, văd niște prunci de 14 ani, un el și o ea. La un moment dat, unul dintre ei începe să își numără niște bani cu scopul de a-și procura un bilet de autobuz și îi cad două monezi de 10 bani pe jos, se uită unde au căzut, le vede, dar nu se apleacă să le ridice înapoi și își vede mai departe de povești, lucru care m-a făcut să mă gândesc. Nu știu de ce nu s-a aplecat după ei, probabil i-o fi fost rușine să se aplece după o monedă de 10 bani, că, aparent, mulți se simt rușinați în ziua de azi să ia de pe jos niște monede, pentru că, vezi Doamne, ce o să creadă lumea dacă-i vede.
Cei doi tineri s-au urcat într-un autobuz, moment în care eu am cules frumos cele două monede de 10 bani de pe jos și le-am pus în portofel. Pentru că mie nu mi-e rușine să mă aplec după bani și nici nu îmi va fi niciodată. Și nu pentru că nu aș avea ce mânca sau aș fi extrem de sărac, ci pentru simplul fapt că știu ce înseamnă să nu ai bani. Știu ce înseamnă sărăcia. Știu ce înseamnă să prețuiești fiecare bănuț pe care îl ai. Știu ce înseamnă să muncești din greu pentru bani. Știu ce înseamnă să fii sărac și cinstit. Știu ce înseamnă să îți plătești datoriile la timp și să îti numeri fiecare bănuț ca să ai de un suc sau o bere în oraș. Pentru mine, orice ban contează, că e 10 bani sau 100 lei. Dacă e ceva ce urăsc la oameni, în general, acela e să văd cum unii irosesc bani aiurea, iar alții se chinuie din greu să muncească.
Acei români care refuză să se aplece după niște monezi când le scapă pe jos sunt de o ipocrizie ieșită din comun. Pentru că sunt tot aceia care se plâng constant că-s săraci, că n-au bani, că munca e grea, că taxele sunt mari, că au multe cheltuieli și nu-i ajung banii de la o lună la alta, dar se simt rușinați și le pasă de ce va zice lumea dacă-i vede că se apleacă să culeagă niște monede. Cea mai mare prostie e să consideri că te umilești dacă iei 10 sau 20 bani de pe jos.
Fără 10 bani nu primești o pâine la magazin. Fără 10 bani nu te servește nimeni cu un covrig. Dacă îți lipsesc 10 sau 20 de bani nu îți poți cumpăra tot ce dorești de la supermarket și ești nevoit să renunți la ceva.
Niciodată nu am înțeles de ce unii evită să se aplece după 10 bani pe jos. Probabil or fi având prea mulți bani sau or fi având o situație financiară atât de bună încât nu se uită ei la 10 bani, însă există oameni care au fițe în cap și harfe de vedetă, dar ei sunt rupți în cur de săraci.
