De fiecare dată când intru într-un magazin de haine, mă sperii de manechine. Nu, pe bune vorbesc, puteţi să râdeţi cât vreţi, dar atunci când văd un manechin tresar şi mă ia cu fiori reci pe şira spinării. Mai mult, am impresia că în orice parte a magazinului m-aş afla, am impresia că manechinul, de oriunde s-ar afla el, e cu ochii pe mine şi îmi urmăreşte fiecare mişcare. Nu ştiu de ce am senzaţia asta, nu am avut niciodată vreo întâmplare nefericită cu vreun manechin, dar se pare că imaginaţia mea bogată de om pasionat de filme de groază şi serialo-holic îşi spune cuvântul încă o dată.
Cum să nu te sperii de manechine când îi vezi într-o vitrină cum te fixează cu privirea, cu ochii ăia de psihopat şi criminal în serie. Vă spun io, se vor face filme horror cu manechine, asta dacă nu se fac deja.
Asta cu manechinele e mic copil pe lângă ce temere are cineva, dar nu pot să vă zic fiindcă n-am acceptul persoanei respective să divulg secretul acesta de stat.
cat de sincer. si eu am una, de tunel.
Alea prin care trec trenurile sau altfel de tunel? :D
prin care trec trenurile, acum sa nu crezi ca sar din tren. imi inving teama.:))
si eu am aceeasi fobie . nu ma mai simt singura acum