Cînd prostia și orgoliul își dau mîna rezultă un lucru pe care un om normal s-ar putea să-l regrete mai tîrziu. Nu și Dan Petrescu, antrenorul momentul, arhitectul din spatele succesului Unirii Urziceni, așa cum îl citează presa străină. Am asistat săptămîna aceasta la primul clinci dintre patron și antrenor la Unirea Urziceni, dacă nu mă înșel, cred că e primul de cînd fotbalul din Urziceni a prins aripi cu Petrescu pe bancă. Nu avem de unde ști ce s-a petrecut între patronul-model Dumitru Bucșaru și antrenorul-anului care i-a băgat 14 milioane de euro în buzunar – Dan Petrescu, dar un lucru e cert, orgoliul lui Dan Petrescu e prea mare pentru a sta la negocieri mărunte. Iar după cum îl văd eu pe Dan Petrescu, nu cred că a fost o banală ceartă cu patronul, specifică fotbalului romîneasc. Poți să bagi tu toți banii pe care îi ai în echipa aia, lui Dan Petrescu nu poți să-i impui ceva în tactica echipei, să-i ceri să bage jucătorul tău preferat sau, Doamne ferește, să aduci vreun jucător fără știrea lui. Dacă nu-l lași să-și facă treaba pentru care îl plătești atunci îți găsești mătăluță alt antrenor pe care-l poți manevra cum vrei din lojă. Faza e că domnul Bucșaru nu s-a băgat niciodată la echipă peste Dan Petrescu, dar tot a simțit pe pielea lui cum e să-ți pierzi antrenorul care te-a adus în centrul atenției. De ce i-a fost frică n-a scăpat, dacă pot să-i spun așa…
Prostia lui a fost că a plecat într-un moment în care echipa avea cea mai mare nevoie de el. Vine meciul cu Liverpool și nu prea văd bine Urziceniul fără regizorul Petrescu pe bancă, iar în campionat este lider, la egalitate de puncte cu CFR Cluj.
Să vedem acum care echipă va cunoaște succesul sub bagheta lui Dan Petrescu.