Romanilor le lipseste ceva important: curajul de a lua atitudine

Un nou caz cutremurator a zguduit opinia publica ieri. O jurnalista de la Europa FM a fost violata sub amenintarea cutitului, in plin centrul Capitalei, ziua-n amiaza mare, fara ca cineva sa intervina si sa o scape din ghearele talharului.

„Suntem consternați să descoperim că această odioasă întâmplare a fost posibilă pentru că, în plină zi, la ora 16, pe un bulevard central al Capitalei, între zona Perla și Lacul Floreasca, trecătorii au asistat impasibili la agresarea unei femei, care a fost amenințată cu un cuțit în zona feței că își va pierde ochiul dacă strigă după ajutor. Deși colega noastră plângea, era în mod evident amenințată și a fost împinsă sute de metri, nimeni nu a intervenit sau sunat la numărul de urgență 112. Constatăm cu mâhnire că, din cauza pasivității opiniei publice, suntem tot mai des martorii unor atrocități de stradă.

Nu este pentru prima dată când una dintre colegele noastre este agresată în plină stradă. În urmă cu trei săptămâni, o altă colegă a fost atacată în zona stației de metrou Aurel Vlaicu, dar, din fericire, a scăpat nevătămată fizic”, se arata intr-un comunicat emis presei.

Si totusi, cum a fost posibil? De ce nu a intervenit nimeni sa-i aplice o corectie fizica individului sinistru? Iar aici sunt doua raspunsuri. Pentru ca, vazandu-l cu cutitul, oamenii s-au temut ca daca se apropie de el acesta va reactiona urat si ii va lua gatul femeii. A doua varianta: Pentru ca oamenii, prin natura lor, sunt nepasatori si nu le pasa decat de propria persoana. Majoritatea romanilor, in general, sunt asa. Nu-i intereseaza sa ajute pe cineva aflat la ananghie, privesc impasibili, cu coada ochiului, intreaga scena, si isi vad de drum. Asta e una din bolile romanilor: lipsta de unitate. Noi nu suntem la fel de uniti ca tiganii, spre exemplu. Daca il ataci pe un tigan, fizic, in cateva ore o satra intreaga e pe urmele tale cu furci si topoare. La romani nu vezi asa ceva. Daca un roman e atacat in plina strada, foarte putini ii vor sari in ajutor, pentru ca exista conceptia aia cretina: „de ce sa sar io, da ce, io-s prost sa ma leg la cap, lasa s-o iau in gura, sa sara altul”. Sau alta gandire tipic romaneasca atunci cand cineva asista la o bataie intre doi insi: „lasa-i sa se bata, de ce sa ma bag eu in problemele lor”. Indivizii care profita de femei si isi fac mendrele cu ele trebuie sa aiba parte de tratametul „Ciomu”. Ai violat, ti-am taiat-o jos, da-te dracului de sinistru! Mai procreeaza acum, derbedeu infect! Astia nu trebuie lasati sa se inmulteasca pentru ca dau nastere unor copii care la randul lor vor face la fel. Pentru ca stiti cum e vorba aia, aschia nu sare departe de trunchi…

Si in plus, nici legile din Romania nu te prea ajuta, sunt prea blande pentru indivizi ca astia care violeaza si dau in cap, omoara oameni nevinovati si abuzeaza sexual minore si femei lipsite de aparare. Daca legile din Romania si justitia romaneasca si-ar face treaba, n-ar mai fi atat de multi cacati din astia pe strazi. Daca Politia Romana si-ar face treaba si ar avea agenti care sa nu tremure si sa faca pe ei de frica cand cineva ridica tonul la ei, cazuri ca cel al jurnalistei violate nu ar mai avea loc.

Nu am avut inca norocul sa asist la un caz din asta pe viu, dar daca as fi facut-o, n-as fi stat pe ganduri si i-as fi sarit in ajutor oricui se afla in pericol. Gaseam eu o modalitate. Pentru ca asa e normal si civilizat. Pentru ca nici mie nu mi-ar placea daca as fi in situatia in care as avea nevoie de ajutor si nimeni nu s-ar obosi sa ma ajute. Pentru ca astfel le-as da o lectie celor care privesc impasibili de pe margine si nu intervin. O lectie de normalitate.

Bine, acuma nu sa-l omori, ca daca o faci, desi ar merita individul respectiv, tot tu cazi de fraier si ajungi la puscarie, dar niste pumni si picioare tot merita ipochimenul.

Haideti sa luam ATITUDINE atunci cand asistam la o infractiune sau suntem inselati. Pentru ca daca vom face asta cu totii, lucrurile in tare asta ar fi mai bune iar strazile fara atat de multi scelerati si bolnavi psihic.

Concluzia finala e aceeasi ca cea din titlu: romanilor le lipseste curajul de a lua atitudine.