Demult voiam să abordez acest subiect aici pe blog şi uite că acum i-a venit rândul. Niciodată nu am înţeles de ce unii părinţi preferă să îşi înscrie odraslele la şcoli din centrul oraşului, deşi ei stau într-un cartier unde există o şcoală, cum e cazul Mănăşturului sau Grigorescu. Plus că există şi o serie de avantaje ale mersului la şcoala din cartier, iar unul dintre ele e că nu s-ar mai pierde timp preţios în trafic şi nici nu îţi trebuie maşină până acolo, iar după un timp copilul poate merge şi veni singur. Eu unul mergeam singurel la şcoală de prin clasa a doua cred, am învăţat rapid traseul pe care trebuia să îl fac şi aia era, de acasă până la şcoală nu făceam mai mult de 10 minute, cunoşteam zona foarte bine şi nu mă abăteam din drum.
Majoriatea părinţilor au impresia că şcolile de cartier sunt proaste, cu profesori incapabili şi nu înveţi la fel ca şi la o şcoală de „centru”. Total greşit. O şcoală de cartier e la fel de bună ca şi una de centru.
În toamnă e bătaie mare pe locurile de la cele patru mari şcoli şi licee din centrul Clujului: Bălcescu, Coşbuc, Şincai şi Racoviţă, ultimele trei fiind aproape una lângă alta. Toţi părinţii se luptă din greu să prindă loc pentru copilul lui la aceste instituţii de învăţământ, îşi fac flotant pe zona centrală, fac sacrificii uriaşe şi în fiecare zi pierd timp preţios în trafic.
Eu am urmat clasele I-VIII la „Onisifor Ghibu” din Grigorescu, în trecut se numea Generală 15 sau „Alexandru Vlahuţă”, pe care am terminat-o în 2004, acum 14 ani, e o şcoală foarte bună, unde am învăţat carte, m-am format ca om şi nu cred că am ajuns rău, ba chiar sunt bine mersi. Liceul l-am făcut la Telecom, actualmente Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Augustin Maior”, pentru că #pevremeamea calculatorul te repartiza la liceu şi aşa s-a nimerit. Asta e, nu regret nimic, anii de liceu au fost frumoşi şi cu multe amintiri.
Pentru mine e o mândrie că am fost la Ghibu.
Nu îi înţeleg pe acei părinţi are deşi locuiesc în Grigorescu şi au această şcoală remarcabilă aici la doi paşi distanţă de casă, tot la Şincai sau Coşbuc vor să îşi înscrie copiii. De ce? Nu pot să găsesc o explicaţie logică şi un răspuns la această întrebare. Poate că unii părinţi se simt bine când se laudă apropiaţilor că odrasla lor e la Şincai sau Coşbuc decât la Ghibu, Edmond Nicolau, Emil Isac, Aurel Vlaicu, Tehnofrig sau Ion Agârbiceanu.
Toate sunt şcoli bune şi valoroase, unde poţi învăţa carte de la profesori buni şi cu mare experienţă. Chiar şi la „Tehnofrig”, „Transporturi”, „Aurel Vlaicu” sau alte şcoli care nu sunt considerate de elită, poziţionate în diverse cartiere.
Şi cu ce ar fi mai speciale şcolile din centru, nu tot din aceeaşi programă şcolară se învaţă peste tot? Nu tot la fel de prost plătiţi sunt profesorii şcolilor din centru ca şi cei din cartier? Aşa că, care e faza? De ce şcolile din centrul oraşului sunt privite cu ochi mai buni decât cele din cartiere?
Sigur, înţeleg că dă bine să te lauzi prietenilor că aia mică e colegă de clasă cu fiica primarului sau ăla micu’ e coleg de bancă cu beizadeaua unui om important din Cluj, dar haideţi să nu mai judecăm instituţiile de învăţământ după zona unde sunt amplasate.
„Onisifor Ghibu” a fost şi încă este după părerea mea uşor subiectivă unul dintre cele mai bune licee din Cluj-Napoca, cu profesori calificaţi şi dedicaţi, care a format generaţii întregi de clujeni, unii au ajuns fie oameni de afaceri, fie şi-au făcut o carieră în străinătate.
Eu unul sunt mândru că am fost şcolit la Ghibu şi nu la Şincai, Racoviţă sau Coşbuc printre elitele Clujului.
