A fi pocăit…

Nu vreau să jignesc în vreun fel vreun adept la altă religie, dar mă gândesc şi eu aşa, e chiar atât de necesar să existe atâtea culte religioase de nu le mai ştii numărul, raportat la România că de afară nu mă interesează,  în fond există doar un singur Dumnezeu, cu toate că mai are şi alte nume, dar e unul şi acelaşi. Care e rostul lor? Nu înţeleg. De ce nu putem pur şi simplu să fim uniţi, să ne rugăm toţi lui Dumnezeu fără să-l numim altfel.

Ce vreau să subliniez în acest subiect religios este modul cum poate fi descris un pocăit, sau un adept al baptismului, martorii lui Iehova sau ce alte culte mai sunt:

1. Petrecerile şi nunţile pocăiţilor sunt monotone, fără alcool, fără muzică, fără distracţie, doar cu apă minerală şi suc, doar cu muzică creştină şi cu volumul aproape la minim.

2. Pocăiţii fac copii pe bandă rulantă, de ce? Pentru că aşa zice „credinţa” lor. Nu contează că stai într-un apartament de două camere şi din familie nu lucrează decât doar unul, tu faci copii, că doar cu cât mai mulţi cu atât profitul din alocaţii este mai mare.

Cu siguranţă aici o să vă fie credinţa, în făcutul copiilor  şi fără distracţie. Hai cu to(n)ţii să ne facem un cult religios, că doar e la modă, la fel cum e la modă construirea unei biserici, acuma fiecare cum termină facultatea de teologie imediat trebuie să-şi ridice „împărăţia”.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cum stai cu matematica? Protectie impotriva robotilor si spammerilor! * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.