Stiti ca eu nu am cuvinte de lauda la adresa tiganilor si nici n-o sa ma vedeti laudandu-i prea des, dar cand zic ca sunt cei mai buni afaceristi la ora actuala probabil ca o sa va intrebati daca am fumat ceva tare si am inceput sa delirez. Sa ma explic.
De ce cred eu ca tiganii, asa cum ii stim cu totii, needucati si cu o inclinatie spre ciordeala si cersetorie, au un potential antreprenorial foarte mare, ca sa folosesc un termen mai elevat. Desigur, nu vreau sa exagerez totusi prea mult, ei nu fac milioane de euro, nu au afaceri de succes, nu conduc multinationale si masini scumpe, nu au telefoane si tablete ultimul model, nu isi fac concediile la Viena si Paris, dar in mod sigur oamenii astia nu mor de foame niciodata. Tiganii se descurca in orice conditii. Pentru ca ei se orienteaza an de an in functie de sezon si stiu ce are nevoie lumea. La 1 noiembrie ii vezi cu flori si lumanari, de Craciun iti vand aranjamente si crengi de brad, beteala, globuri si alte brizbrizuri, eventual sosete groase si geci de piele, de Revelion incearca sa te „combine” sa iei clasicul „vascul si norocul”, artificii sau petarde, de Craciun merg cu colindul, de Anul Nou cu plugusorul, de Paste cu udatul si uite asa, timpul trece, banul vine. Negociaza, vand mai scump, mai ieftin, mai prind vreo doi, trei fraieri care pun botul la vrajeala lor si le vand ceva la suprapret, dar reusesc sa se descurce si sa nu moara de foame, ceea ce conteaza. Si daca credeti ca nu cumpara nimeni de la ei, va inselati amarnic, caci daca nu ar cumpara nimeni, nu ar mai face asta si s-ar reprofila pe altceva. Ei intotdeauan se reprofileaza pe ceva. Tiganii nu stiu ce-i aia criza si nu cunosc termeni ca recesiune tehnica, ei fac bani din orice. Pentru ei, atata timp cat le vine banul, ii doare-n cot de restul problemelor, de pensii scazute, de salarii taiate, de cat e TVA-ul si alte asemenea chestiuni cotidiene. Astia au un spirit de convingere uimitor si te pot face sa cumperi chiar si un cacat ambalat frumos, daca esti prost, bineinteles. Dar cativa prosti din astia naivi tot or sa gaseasca.
De Valentine’s Day si Dragobete se apuca de vandut tot felul de chinezarii kitchoase si lucruri pentru indragostiti, pe 1 martie sunt cu martisoarele, de 8 martie vand flori, vara devin comercianti de pepeni. Practic, ei au descoperit ca se pot face bani in fiecare perioada a anului, stiind ce are nevoie publicul. Sau cum ar zice un antreprenor pe la vreo conferinta plictisitoare intr-un limbaj de business, „nevoia pietei”.
Ieri am surprins in Cluj o tiganca care vindea nuiele de Sfantul Nicolae. In 19 noiembrie 2014, cu doua saptamani inainte! Despre asta-i vorba.
Adevaratii antreprenori din Romania nu gestioneaza business-uri cu cifre de afaceri de sute de mii euro, „adevaratii antreprenori” ii gasiti la colt de strada, cu o masuta si un scaunel, incercand sa puna in aplicare strategiile de vanzari pe care unii platesc bani grei sa le invete de la niste specialisti aroganti si cu aere de vedeta. Specialistii adevarati in vanzari sunt aceia pe langa care treceti zilnic in drum spre locul de munca si care incearca sa va convinga sa le cumparati produsele. Ei nu au studii superioare, nici macar 10 clase, nu au diplome si cursuri terminate, dar au absolvit ceea ce multi nu au reusit: „scoala vietii”, acea scoala la care unii au ramas repetenti pe vara.
